VASTO
- Carnevale 2020
Il
Circolo Socio Culturale ‟S. Antonio Abate” con il patrocinio del Comune di Vasto
PRESENTA
‟La Štorie”
‟La Štorie” è un canto
carnascialesco vastese di antichissima tradizione che si ispira ai cantastorie
medievali. Il testo in dialetto viene riscritto ogni anno da Fernando
D’Annunzio, autore dal 1995, e
consiste nella narrazione, a volte in chiave satirica, dei fatti accaduti
durante l’anno trascorso tra un Carnevale e l’altro trattando argomenti vari:
da quelli internazionali e nazionali a quelli prettamente
locali. L’autore
non dice, ma mette in versi, rima, metrica e musica, la voce del popolo (‟vox populi”), voce che narra, loda,
critica, denuncia, senza voler essere di parte e senza voler offendere
alcuno... e nel caso, come si suol dire, “chi té’ la code di paje se l’abbruce”.
Nel 2014, edita da “Il Torcoliere - Vasto”, a cura di Fernando D’Annunzio e
grazie alla collaborazione di Pasquale Spadaccini e Beniamino Fiore, è uscita
la raccolta delle prime 20 edizioni col
titolo ‟La Štorie”, completa di ricerca storica e
documentazione fotografica sulle tradizioni del carnevale a Vasto.
1
Ogn’anne a Carnevàle nu’
arruhuàme
e ‘na canzona nove Vi purtàme;
li cose ch’è succèsse
ariccundàme
e se putém’ a vvodde ci
schirzàme.
Ma lu monne s’è cagnàte,
ogne anne pègge va,
vi’ pe’ ffarte ‘na risàte,
ti li fann’ arindruzzuà.
2
È sèmpre chiù diffìcile la
pace,
si va da la fissore a la
vrasce.
Li guvurnànde, chille cchiù
putènde,
appìccene lu fòche ogne
mumènde.
Mo, pe’ la
gnurandità,
l’ome métt’ a
guvurnà
chille che ti
fanne fésse
nghi bbuscì’
e nghi prumésse.
3
Ci šta’ Fede, Speranz’ e
Carità,
‘šti tre virtù lu monne pò
salvà;
lu rište è egoìsme e
prepotènze
ma chi nin créde forse nin gi
pènze.
Si cuntìnue a cultivà
òdie, huèrre e falsità.
Nghi l’amore e lu rispètte
si putéss’
aggiuštà tutte.
4
Štattéme sèmpre cchiù
precipitàte;
l’ambiènde nu li sém’
avvilinàte.
Nghe la minnézze e
l’inguinamènde
‘i štém’ assutturruànne tutti quènde.
E nghi Gréte annènż’ annènze,
pe’ svijjà
ogne ccusciènze,
pe’ lu monne
tanda ggiu’ne
fanne
manifeštaziùne.
5
S’appicce li furèšte e li
bbuscajje
e li ghiacciàje sèmpre cchiù
si squajje;
di plaštiche lu mare s’è
rimbjìte,
arispiràme l’ària ‘mbuzzinìte.
‘I facéme mmaravìje
pe’ le tante mmalatìje,
ma ci šta chi
nin ci créde,
nin żi move e
nin pruvvuéde.
6
Nen fa nu pass’ annènde ‘šta
Nazione,
fa ‘sciarre maggioranze e
opposizione.
Si scorne tra di ìsse chi
cummuanne,
lu bbène di la ggènde ni’ li
fanne.
E la colpe li tè’ sèmpre
lu ‟guvèrne precedènde”...
Quešte j’è lu riturnèlle
pe’ pputé gabbà’ la ggènde.
7
Ci štéve nu guvèrne giall’ e
vèrde,
però jucàven’ a tressètt’ a
ppèrde;
Salvine vulé’ fa patròn’ e
sotte,
s’à messe sole ésse la
cianghétte.
Lu guvèrne giall’ e rrossce,
ogne ttande té’ la tossce…
Cinghe štélle nghi PD,
chi li sa gna va ‘ ffinì?
8
L’Italie a ppizz’ a ppizze šta
cascanne
e sole mo se ne štann’
addunuanne.
Pe’ l’autoštrade, pund’ e
gallarìe
appéne si mandé’ pe’
ll’allegrìe.
Mo lu GIP di Avelline
li viadòtte à sequeštràte,
a rilènte si
camìne
e l’Italie
šta spizzàte.
9
Nu ccone di Lu Uašte mo
trattàme,
cacche štrufétte ‘i li
dedicàme;
ce ne štattésse tande da parlà
ma tutticose nin żi pò
‘ccundà.
Nonoštande ca’cche sforze
di fa funziunà li cose,
s’arisolve
poch’ e niènde:
tanda spine e
puche rose.
10
Chi si li scorde li déce di
Luje,
la grànnel’ a nnassécche gné
li scuje,
li màchen’ ammaccàte, pinge
rutte,
frutt’ e virdùre l’à tritàte
tutte.
E lu danne che c’è štate
tutte l’hanne denungiàte;
pe’ la Giunta Reggionale
nin è štat’ eccezionale…
11
Lu Beach Party di lu Jovanotte
s’adéva fa ma doppe nin z’è
ffatte,
o pe’ ca’cche mutive o pe’
dispètte…
all’ùtem’ à vingiùte lu
Prefètte!
A Lu Uašte n’ z’è “putùte”
‘ca ci šta li cille rare,
e ‘ccuscì l’hanne spuštate
pe’
le vanne di Piscare.
12
Trit’ e ritrìte lu štess’
argumènde,
se n’ariparle e n’ żi cunclude
niènde.
N’ żi sa di la variande a la
Statàle
e s’ arifanne nôve lu Spudàle.
Lu viadotte
ni’ vva bbone,
n’ ż’adà fa’
la hallarì’;
nin żi fa
Spidàle nôve
e lu vicchie
šta ‘ mmurì’.
13
N’avvenimènde dell’anne
passate
che la Bacigalupe à
fištiggiàte
li sittand’ anne da la
fundazione
di chišta gross’ e bbèll’
Assuciazione.
Cindinàre di
huajjune
a pallone va’
‘ jjucuà
e rispètte e
‘ducazione
nghi lu sport
pò ‘mbarà.
14
‘Na tomba dégne che ji fa
unòre
è štate dedicàte a Don Felice,
che pe’ Lu Uašt’ è štate “buon
pastore”,
nu sande prèdde, Ddi’
l’abbinidìce.
Grazie a lu Cumitàte
di chi l’avé canusciùte,
piéne di
teštimonianze
mo nu bèlle libbre è sciùte.
15
La štorie di Lu Uašte nin
ż’apprèzze
e li bbillézze spéss’ è
trascuràte,
l’archeologgì’ pò divindà
ricchézze
ma li scupèrte n’è
valoriżżàte.
Ci šta bbill’
Assuciaziùne
che fatìje
seriamènde,
ma se
bbussen’ a ddinàre,
la rispošte è
“n’gi šta niènde!”
16
Lu gemellagge di Vašte nghi
Perth,
sarrà ca nin è cchiù na cosa
cèrte,
sembràv’ arinfurzàte e
štabbilìte,
doppe trent’ anne mo s’è
‘mmuscilìte.
Ci’hanne
méss’ anìm’ e ccore,
pe’ Lu Uašt’
ére n’onore.
Tanda cose mo
svanìsce
ma nin tutte
li capìsce.
17
Tra li prubbléme, è sèrie
veramènde
la situazione de ll’acqua
curruènde;
la SASI, lu Cummune e la
Reggione
ci štùdie ma nin trove
soluziòne.
E tra pèrdit’
e rrutture
l’acquedotte
fa paùre…
Di sicùre jé
cchiù ssane
quélle
d’època romàne!
18
Chi sa se l’arièscin’ a ffinì’
la pište a ndo’ štatté’ la
firruvì’,
la “Via verde” l’hanne
battiżżate,
paréve prond’ e doppe s’è
fermàte.
Tutti quènde
s’addummuanne
se ogne
ttande si pulisce,
ca sinnò,
nghi fratt’ e canne,
pronde
s’arivvirdichisce.
19
Vindicingh’anne nu’ l’anne
passàte
a lu Cumune séme fištiggiàte.
J’hann’ applaudìte, j’hann’
aringraziàte
ma sém’ asciùte coma séme
‘ndràte.
Nin circàme ma’ nijènde,
ma nu ricanuscimènde?!
Nu diplome… n’atteštàte
ni’ ‘i li séme miritàte!
20
Mo pur’ a’huanne, sèmpre
‘ngrazi’ a Ddì’,
nu’ sém’ ariminùte pi’ ‘šti
vì’.
Speriàme ca “La Štorie” v’à
piaciùte
e pe’ lu rište avašte la salùte…
E se mo vi fa piacére,
nu’ n’applàuse vi circàme
e speriàme ca
n’addr’ anne
pe’ ‘šti vi’
j’aritruhuàme.
Nessun commento:
Posta un commento